Priviesc la ceruri cu ochii plini de lacrimi

Privesc la cerul plin
cu nori negri care
acopera luna privesc
la cerul plin cu nori
negru cu lacrimi in
ochii si cu intristare
cum e nopatea asa e
mereu intunecat la
omul pacatos mereu
merge pe acel drum
intunecat da alte ori
acel drum e fara de
intoarcere totul
conteaza de om
cum is alege acel
drum drumul cel
care duce inspre
intuneric cel din
afara ori drumul cel
care duce inspre
mantuire